Spiritul absolut este egalul cu sine care se raportează pe sine numai la sine; pentru Spiritul
ca atare e tocmai acest raport la sine însuși pasivul; căci spiritualul este aceasta, adică a se
găsi în Altul pe sine însuși. Dar egalul cu sine nu este ceea ce se găsește pe sine ca Altul său
însuși. Spiritul identic cu sine este tocmai de aceea Altul însuși, în care Spiritul se
descoperă pe sine însuși. Această raportare totodată la sine a spiritului ca Altul acesta este
nemijlocit partea opusă de sine însuși, ori ceea ce Spiritul găsește ca sine. Această
raportare a Spiritului la sine însuși, care totodată în sine însuși este Altul său însuși, este
infinitul.
Hegel – Metafizica Subiectivității
