„Ei bine, stimați amici, a sosit vremea să facem cunoștință cu adevărat. Pe domniile-voastre vă știu încă din perioada în care eu însumi eram un constant consumator de policier-uri. Sunteti acea secțiune a unei/unor națiuni ce se caracterizează prin pasiunea nemărturisită pentru aventură și mister. Cei care, cocoțați în vârful patului, cocârjați peste vreun birou, deasupra filelor cărților, mișcându-se în balansoare, cu ochii în zare și cu volumul pe genunchi, visați să luați locul, fie și numai pentru o clipă, eroilor cărora li se întâmplă chestii excepționale. Sunteți visătorii ce reușiți să depășiți, chiar și numai pentru răgazul pe care vi-l acordați prin actul lecturii, mizerabilul cotidian și să evadați în IREAL.”
Cine este Walther Funch? Dupa cum se prezintă singur, e doar un cititor pasionat de romane polițiste. Uită să menționeze că el însuși este detectiv profesionist, oarecum german prin naștere, puțin cam sărit de pe fix, dar bun profesionist, iute la mânie și nu prea arătos, băiat descurcăreț și cu inițiativă.
Aurel Cărășel ne aruncă într-un Paris al anilor ’90, cu faxuri și fără telefoane mobile, cu urmăriri în trenuri și curse de mașini, un roman plin de umor și suspans. O lectură pentru nostalgicii vremurilor bune ale romanului de acțiune, dar și pentru cei mai tineri. Un roman pe care îl veți citi pe nerăsuflate.
