Pentru a înțelege de ce s-au întâmplat toate acestea, care este semnificația lucrurilor, ar trebui să mă întorc în timp la momentul în care am primit ultima comandă: Kill Lotek. Mi-a sunat ca un titlu de film. Ca al unei cărți polițiste. Ca numele unui blog.
Acesta este blogul Kill Lotek scris de mine, William Tally Metro Holografix, gibson de două ore și, ca orice gibson, dornic și dator să pârlească în fiecare zi câte ceva. Nu știu dacă, pentru acest blog, va mai exista și un mâine. Nu știu nici măcar dacă pentru mine va mai exista un mâine. Așa că, dacă vreau cu adevărat să deslușesc înțelesul întâmplărilor din ultima vreme, dacă vreau cu adevărat să aflu cine sunt, ce sunt, să nu mai pierdem vremea, să încep să scriu faptele, așa cum au fost, așa cum le-am trăit. Cum zicea cineva, „Viața nu este cea pe care ai trăit-o, ci aceea pe care ți-o amintești și cum ți-o amintești spre a o povesti”.
