Am mai scris despre ce-i plăcea – și ce nu – lui H. Salem.
Îi plăcea să rîdă în timp ce scria.
Îi plăceau literatura, teatrul, dulciurile și muzica de operă (cîntase, prin 1938-39, în corul de copii al Operei Române).
Îi mai plăceau icoanele lui Rubliov, îngerii lui Rafael, Viena, Parisul, femeile şi culoarea roz.
Ce nu-i plăcea?
Mîrlănia, nedreptatea, cenzura, purtatul cravatei, dar, în primul rînd, prostia.
De aceea a şi inventat, cu mare succes la cititori, dar cu efect curativ limitat, celebrele „Pastile contra prostiei”.
Lucia Verona
