Vocile schimbarii

Miroslav Stanici se apropie in volumul de fata de constructia implicita a unei realitati intersubiective. El aduna un numar de 28 de interviuri care descriu un eveniment, miscarile sociale din Romania anului 2012, construind un discurs complex in sens „foucaultian”. E un discurs care nu este al unei unice voci, un discurs care se leaga ca un suvoi de fire narative purtate de toti vorbitorii, completandu?se si contrazicandu-se in formarea unei naratiuni reale asa cum este data tocmai de lipsa ei de aparenta coerenta. Caci coerenta nu poate fi aici decat nepermisa simplificare, reducere a realului la o esenta care desi poate face istoria inteligibila pierde tocmai ceea ce aceasta a insemnat in polimorfia a ei initiala. Cartea de fata este deci un document de istorie orala.