Cu Slavici și Arghezi după gratii. Procesul ziariștilor din 1919

Ziariștii vor fi arestați la sfârșitul anului 1918 și la începutul anului 1919, într-un gest al puterii politice de a se răfui cu principalii lideri de opinie ale românilor rămași în capitala București, ocupată de armatele germane, austro-ungare, turcești și bulgărești în perioada noiembrie 1916 – octombrie 1918. Era o epocă de mari frământări, în care succesul eliberării, realizarea unirii cu Ardealul, Basarabia și Bucovina (fără Banat, deocamdată) și avansarea trupelor până la Budapesta nu puteau ascunde degringolada și pierderea a milioane de vieți omenești pe front sau pe la casele lor, din cauza lipsurilor. În 22 februarie (7 martie) 1919, în fața Curții Marțiale a Corpului II Armată, a început Procesul ziariștilor. A durat 15 zile. În rechizitoriu, comisarul regal a cerut pentru inculpați pedeapsa cu moartea. Sentința s-a pronunțat în 9 (22) martie. Ioan Slavici, Tudor Arghezi și Dem Teodorescu au fost condamnați la câte cinci ani de pușcărie, iar Dimitrie Karnabatt și Samuel Grossmann au primit o pedeapsă de câte zece ani.