Limba de lemn în presă

Cartea de față reprezintă pentru mine nu numai un demers științific, ci și unul afectiv. În mai 1977, publicasem, în revista Viața studențească, articolul Cum vorbim în ședințe (repede preluat și de Echinox, o lună mai târziu, ambele reviste fiind renumite pentru spiritul lor de frondă față de regimul comunist). Nu știam atunci de existența conceptului „limbii de lemn”, a cărei manifestare o sesizasem mai ales în limbajul activiștilor de partid. Cred că acel articol a fost primul din spațiul cultural românesc, care a atras atenția asupra fenomenului lingvistic ca atare. Cel dintâi studiu despre „limba română de lemn” a fost scris în 1991, de Tatiana Slama-Cazacu.