Mediamorfoze IX. RĂZBOIUL HIBRID REFLECTAT ÎN MEDIA

„Războiul declanșat, în februarie 2022, de către Federația Rusă, împotriva Ucrainei, a repus pe tapet modul în care este manipulată informația, cu scopul de a influența procesele politice, economice și sociale.

Amenințările cibernetice au explodat odată cu controversele iscate de rezultatele referendumului privind ieșirea Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene, dar și de alegerile prezidențiale, din 2016, din SUA, care au dus la victoria surprinzătoare a lui Donald Trump. Alături de <criza catalană>, aceste exemple demonstrează cum poate fi deturnat un proces democratic în favoarea <păpușarilor>, ce urmăresc scopuri și interese oculte.

Cercetătorii fenomenului au încercat găsirea unei definiții coerente, care să înglobeze toți factorii ce își aduc contribuția la reușita războiului hibrid. Una dintre acestea apreciază că războiul hibrid este <un conflict nedeclarat, clandestin, disimulat, în care statul agresor urmărește obținerea controlului asupra deciziilor politice, economice și sociale ale statului agresat>. Așadar, o entitate (de obicei statală), pe baza unui program bine pus la punct, cu un instrumentar adecvat, proiectează o realitate alternativă asupra unui public-țintă, un concept fabricat, ce conține secvențe de adevăr, care este adus în presa mainstream, plecând din zona tabloidelor ori a social media. Cu cât această <realitate> este mai bine conturată, utilizând tehnici de manipulare, se creează acele grupuri alternative, cu credințe diverse, care pot fi controlate, deoarece au mușcat din nada întinsă de creatorii războiului hibrid, și care pot altera deciziile politice din propria țară.”

Cătălin Negoiță