Dragoste eternă

Trase aer adânc în piept într-un suspin sincer și își îngădui o mică pauză pentru a-și liniști vuietul din tâmple. Lăsă lista deoparte, apoi luă și ultimul plic la care trebuia să răspundă în cursul zilei, ridicându-și privirea spre cer și invocând o rugă mută, ca acesta din urmă să nu-i mai provoace o nouă durere de cap. Îi era de ajuns pentru o singură zi. Întoarse cu grijă plicul să vadă de la cine era. Fiorul încântării o luă cu asalt atunci când descoperi că acesta era de la mult iubita ei prietenă din Franța.
Îl deschise cu nerăbdare și îl citi. Prietena o ruga subtil să ia sub ocrotirea ei pe cea mai blândă și încântătoare tânără care existase vreodată. Dacă la primul gând tresări convinsă că prietena ei exagera, la cel de-al doilea cedă, amintindu-și că aceasta nu obișnuia să abereze atunci când era vorba despre oameni. Și dacă nici scumpa ei prietenă nu se pricepea la oameni, atunci cine?!