Fetița-de-Diamant. Povestiri din ținuturi străine
Teodora Matei
colecția SFFH, Tritonic, 2025
Povestirile se aseamănă mult cu basmele populare: avem un personaj tânăr, aflat la începutul drumului, supus probelor inițiatice; recuzită magică recognoscibilă, Cartea-din-Stâncă, panglica fermecată, hărțile de lemn, Pietrele-Vii, care trimite la sabia năzdrăvană, inelul sau cămașa fermecată; iar morala e limpede: binele, curajul, sinceritatea și inima curată sunt răsplătite, în vreme ce mânia, minciuna și trufia sunt sancționate. (…) Ar fi însă nedrept să ne oprim la asemănările cu basmul. Povestirile Teodorei vin spre noi cu temele clasice, dar pe un fond modern, SF: există nave, colonii, planete vizitate, dregători și ambasadori galactici, consilii ale imperiului; „dincolo”-ul basmului devine cartografie interplanetară. Din această suprapunere rezultă ceea ce numim, fără ezitare, „basme science-fantasy”: scheletul narativ popular transpus într-o lume vastă, cu stele, lumi și civilizații, un hibrid fericit între tradiție și imaginarul SF.
Daniel Timariu in Galaxia 42 nr. 62-63 / 2025
Media și Inteligența Artificială
coord: Antonio Momoc, Romina Surugiu
colecția Comunicare media, Tritonic, 2025
Recent au devenit celebri anumiti asistenti personali digitali care raspund la comenzi vocale pe telefonul mobil, in casa sau in masina. Siri (Apple), Google Assistant, Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), ChatGPT (OpenAI) sunt asistenti virtuali care folosesc IA pentru a intelege si a raspunde la comenzi vocale. Companii din industrii variate si site-uri bancare folosesc chatbots pentru a raspunde intrebarilor clientilor si pentru a oferi suport online rapid. La randul lor, Google Ads si Facebook Ads folosesc IA in advertising pentru a directiona reclamele in mod eficient catre publicul targetat pe baza intereselor, achizitiilor, comportamentului si consumului online. De ani buni, Inteligenta Artificiala este utilizata in multe alte sectoare de activitate: in sanatate, in transporturi, in afaceri, comert, in sistemul bancar, in domeniul juridic sau in educatie. Capitolele cartii analizeaza impactul disruptiv al noilor tehnologii ale informatiei asupra industriei comunicarii, efectele tehnologiilor care se bazeaza pe big data si pe algoritmi pentru automatizarea proceselor in industrii diverse. Revolutia digitala perturba modelele de afaceri actuale, piata media si gandirea economica dominanta. Tendinta este de scadere a costurilor de productie si a fortei de munca umana prin retehnologizare, prin apelul la inteligenta artificiala, automatizare si robotizare. Noile tehnologii par a avea puterea de a desfiinta industrii intregi si de a schimba complet piata muncii. Volumul urmareste impactul tehnologiei IA si al automatizarii asupra jurnalismului, comunicarii, publicitatii, educatiei, artelor, dar si asupra modelelor de business asociate. Pe lângă cei doi coordonatori ai volumului, au mai contribuit cu texte alți 19 cercetători.
Stelian Țurlea pe amosnews
Mihai și MihaelaAdrian Fetecău
colecția Lit, Tritonic, 2025
„Mihai și Mihaela” de Adrian Fetecău a fost una dintre cele mai frumoase surprize literare peste care am dat luna aceasta. Și spun asta pentru că am început-o fără așteptări, de altfel nici nu știam ce așteptări să am, având în vedere că nu cunoașteam autorul. Am aflat imediat că este un celebru jurnalist sportiv, premiat ca unul dintre cei mai buni comentatori de box de după 1989. Prin urmare, a fost interesant să descopăr între paginile acestui roman de ficțiune, o poveste emoționantă, dulce-amăruie și așezată sub semnul destinului.(…) Cu un dialog savuros, ce pune cititorul pe jar, ținându-l multă vreme în expectativă, accente filozofice ce oferă profunzime, sădind semințele potrivite pentru o dezbatere pe diverse teme de interes social, și nu numai, „Mihai și Mihaela” este o lectură de avut în vedere. Poate fi și lectura perfectă pentru concediu, pe malul mării, pentru a fi în ton cu decorul în care Mihai și Mihaela își trăiesc povestea de dragoste.
Raluca Furdui pe Instagram
Ultra MarinDragoș C. Costache
colecția SFFH, Tritonic, 2025
O voi spune din start, ca să nu existe loc de alte interpretări: Dragoș C. Costache este un scriitor foarte bun. Nu este primul care încearcă să introducă ficțiunea de gen în interiorul unui sistem literar, al cărui centru de putere a împins literatura de consum spre marginalitate (…) Ultra Marin este un SF puțin atipic. Și nu doar pentru faptul că întîlnești într-o scriere științifico-fantastică nume precum Marin și Viorica, care nu sînt deloc comune nici măcar pentru restul SF-urilor românești. (…) Costache echilibrează foarte bine vocea pe care o imprimă narațiunii și personajului. Nu cade într-un ton forțat intelectualizant (făcînd din Bucea un copil din flori dintre Liicenau și Patapievici) și acomodează toate aceste observații într-un ton brut, care comite la rîndul său abuzuri și alte violențe și pe care îl pune în evidență foarte bine. Dragoș C. Costache evită în felul acesta orice urmă de exotizare a sărăciei și a condiției de individ provenit din mediile marginalizate. (…) În orice caz, Ultra Marin devine cu siguranță o reușită, care preia tematici și tehnici din diferite vîrste ale romanului românesc și le aduce sub un raport critic diferit și benefic. Dragoș C. Costache a pus cămașa hawaiană peste proza noastră, și foarte bine că a făcut-o.
Octavian Plăiașu în Observator Cultural
Spada, ediția a IV-aBogdan Teodorescu
colecția Mystery & Thriller, Tritonic, 2024
Întrucât au mai fost trei ediții anterioare, amplu comentate, nu vom face de această dată decât să semnalăm câteva afirmații despre carte ale unor critici de prestigiu, preluate după semnalările eidurii:
„Dacă îi datorăm autoarei Fred Vargas inventarea neologismului <<ropol>> pentru romanul polițist, ar trebui să-l atribuim pe cel de <<rompolitic>> lucrării acestui autor din Est.” – Le Point, Julie Malaure
„Un roman noir cu tulburătoare implicații politice, întunecate și șocante așa cum sunt întotdeauna” – Le Figaro Magazine, Philippe Blanchet
„Un subiect fierbinte tratat dintr-un unghi polar, într-un stil nervos, care amestecă cu pricepere dialogul ascuțit ca un… cuțit (mă scuzați!?) și o consistentă doză de umor negru. Această Spada este o adevărată descoperire, o gură de aer proaspăt în panorama literaturii noir, o plăcere a lecturii, imaginea perfectă a unui bun roman (negru sau orice altă culoare): inteligent, distractiv, care pune întrebări.” – Metro News, Marc Fernandez
„Mai mult decât un thriller. Un roman despre fragilitatea armoniei din comunitățile noastre.” – Ian Hobbs
„Spada a fost un adevărat răsfăț și una dintre cele mai fascinante lecturi pe care le-am avut în ultimele luni.” – TapThe LineMag. Com
Stelian Țurlea pe amosnews
Sunt un coruptDoru Treta
colacția Lit, Tritonic, 2025
La prima citire, Sunt un corupt pare încă o critică a vechiului regim dictatorial. Însă, pe măsură ce lectura curge și Dinu Teodorescu evoluează, prins între banalitățile zilei (aceleași ieri ca și azi) și presiunea socială (alta ca formă, identică în mecanism), devine limpede că Doru Treta n-a scris nici jurnal, nici parabolă, ci un roman noir, pe alocuri, chiar distopic. (…) Privit prin această lentilă a distopiei, care modifică formele și proporțiile pentru a evidenția problemele, Sunt un corupt este un roman-avertisment, scris cu reținere, calm și jovialitate, și poate tocmai de aceea mai profund decât pare la prima citire. De altfel, finalul, care dă și titlul, ne arată că autorul, dincolo de stilul folosit, a vrut să ne transmită un mesaj profund. Într-o lume generalizat-coruptă, alegerile nu sunt atât de simple pe cât par la o primă vedere. Fie mergi cu valul, fie suporți consecințele de a fi altfel, manifestate prin ostracizare socială, fie… fugi. Ce alege personajul nostru și cum îl construiește autorul, piesă cu piesă, vă las să descoperiți.
Daniel Timariu în Meridianul de Timisoara
Tot timpul din lumeTeodora Matei
colecția Cașmir, Tritonic, 2017
Motivul central al romanului este, cum sugerează titlul, timpul. Sau, mai exact, dorința de a-l opri. Aici Teodora Matei intră într-un dialog subtil cu literatura universală. De la Faust-ul lui Goethe, care-și vinde sufletul pentru a opri frumusețea trecătoare a vieții „oprește-te, ești atât de frumoasă” („Verweile doch, du bist so schön!”), până la Borges și povestirile lui despre timp circular, literatura a fost obsedată de ideea depășirii temporalității. (…) Romanul este construit liniar, însă fiecare capitol adaugă noi straturi de mister și intensitate. Teodora ne arată că are un talent deosebit în creșterea lentă a intensității. (…) Tot timpul din lume este un roman dens, care depășește convenția literaturii de dragoste pentru a explora obsesii universale: fuga de timp, imposibilitatea de a împăca trecutul cu prezentul, tentația nemuririi și prețul ei.
Daniel Timariu în Resita literara
Căutăm tineri cu experiență. Resurse umane de la zero
Anamaria Buzatu
colecția Resurse umane, Tritonic, 2025
Business în fotografie Repere istorice, actori sociali, modele economice
Bogdan Hrib
colecția Comunicare media, Tritonic, 2025
Această lucrare a fost, inițial, o lucrare de doctorat în fotojurnalism, realizată sub îndrumarea distinsei profesoare de istoria și teoria filmului, Manuela Cernat. Mulți ani am tot amânat publicarea sub formă de volum gândindu-mă că, în ziua de azi, fotografia / fotojurnalismul nu mai are importanța / frumusețea, chiar noblețea de pe timpuri. Și deci n-ar interesa pe nimeni ce s-a petrecut în aproape 200 de ani, în fotografia din România și de aiurea. Dar se pare că pasionați de istorie (în general și de cea a presei, în special) sunt tot mai mulți, iar fotografia pe film (vintage sau nu, cum se zice acum…) are destui adepți practicanți. Am păstrat în mare parte forma inițială a lucrării, dar am eliminat detalii metodologice prea profunde, detalii tehnice, i agini care au drepturi de reproducere discutabile, iar cele utilizate aparțin arhivei personale. Am păstrat stilul aproape jurnalistic (sper eu) și am mai adăugat ici și colo detalii și informații mai noi, am încercat să corectez greșeli sau stângăcii de exprimare. Orice eroare îmi aparține și este, desigur, neintenționată. Între aparatele anilor ’60-’70 din secolul trecut și telefoanele din 2025 e o prăpastie care pare greu de cuprins. Totuși dacă sunteți un pic curioși, vă invit să citiți acest volum. (Autorul)
semnal editorial în Buletin editorial RADOR nr. 10 (124) / octombrie 2025
