PopCommunism în România. Parateleviziune
Alexandra Bardan
Tritonic, colecția Comunicare media, 2025
„Pop Communism” în România se referă la studiul din anii 1980 care analizează modul în care cultura de consum populară (pop-cultura) a coexistat și s-a adaptat în perioada comunistă, în special în presa cotidiană. Termenul combină conceptul de pop-cultură cu cel de comunism, care a guvernat România între 1947 și 1989, o perioadă marcată de trei etape principale: transformarea brutală de la sfârșitul anilor ’40, o perioadă de creștere economică în anii ’60-’70 și deteriorarea condițiilor economice și sociale la sfârșitul anilor ’80, care a culminat cu Revoluția din 1989. Alexandra Bardan are un doctorat în Științele Comunicării la Universitatea Sorbonne Nouvelle, Paris 3. Este lector la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București și a publicat mai multe cărți în domeniul ei de interes.
Spune Alexandra Bardan: „ Am urmărit transformările consumului televizual în România anilor ’80 pornind de la momentul în care programul TV a fost limitat la două ore pe seară. Apoi, am explorat diverse dispozitive de recepție: de la antenele pentru semnalul terestru și soluțiile mobile improvizate, până la tehnologiile prin satelit și cablu. În jurul acestor sisteme s-au dezvoltat forme de microproducție și servicii conexe care completează economia informală a consumului.”
Stelian Țurlea în amosnews
Business în fotografie Repere istorice, actori sociali, modele economice
Bogdan Hrib
Tritonic, colecția Comunicare media, 2025
Autorul, scriitorul Bogdan Hrib, are la un moment o afirmație șocantă în cartea sa: între aparatelor anilor 60-7- din secolul trecut și telefoanele din 2025 e o prăpastie care pare greu de cuprins. Si totuși, cartea sa încercaă s-o cuprindă. Și mai are un lucru captivant – scrie pe larg despre cazul revistei „Flacăra”, dintre dintre revistele longevive ale culturii române.
Scrie autorul editor: „Această lucrare a fost, inițial, o lucrare de doctorat în fotojurnalism, realizată sub îndrumarea distinsei profesoare de istoria și teoria filmului, Manuela Cernat. Mulți ani am tot amânat publicarea sub formă de volum gândindu-mă că, în ziua de azi, fotografia / fotojurnalismul nu mai are importanța / frumusețea, chiar noblețea de pe timpuri. Și deci n-ar interesa pe nimeni ce s-a petrecut în aproape 200 de ani, în fotografia din România și de aiurea. (…) Am păstrat în mare parte forma inițială a lucrării, dar am eliminat detalii metodologice prea profunde, detalii tehnice, imagini care au drepturi de reproducere discutabile, iar cele utilizate aparțin arhivei personale. Am păstrat stilul aproape jurnalistic (sper eu) și am mai adăugat ici și colo detalii și informații mai noi, am încercat să corectez greșeli sau stângăcii de exprimare. Orice eroare îmi aparține și este, desigur, neintenționată. Între aparatele anilor ’60 -’70 din secolul trecut și telefoanele din 2025 e o prăpastie care pare greu de cuprins. Totuși dacă sunteți un pic curioși, vă invit să citiți acest volum.”
Stelian Țurlea în amosnews
Fetița-de-Diamant. Povestiri din ținuturi străine
Teodora Matei
Tritonic, colecția SFFH, 2025
Teodora Matei m-a surprins încă o dată cu imaginația sa, iar de data aceasta a creat un fel de basm cu elemente SF și fantasy pentru copii, însă din punctul meu de vedere pentru toate persoanele, indiferent de vârstă. Cartea este împărțită în patru părți, patru povestioare ale căror personaje principale sunt aceleași, iar evenimentele au continuitate, sunt legate între ele. Plină de aventură, magie, personaje plăcute și situații inedite, cărticica aceasta are menirea de a te transporta într-o lume de basm și de a te face să te simți din nou copil în cazul în care citești această carte la maturitate. Singurul minus, din punctul meu de vedere, e acela că e prea scurtă. Mi-ar fi plăcut să îmi ofere mai multe detalii și să fie mai dezvoltate anumite evenimente. Felicitări autoarei pentru creativitatea sa și la cât mai multe povești! Este o încântare să îi citești scrierile, iar aici n-am cum să nu amintesc de „Povești la castel” care va rămâne mereu în sufletul și în mintea mea.
ale.citeste pe Instagram
Fata și FricaDănuț Ungureanu
Tritonic, colecția Serie de autor, 2024
Un roman polițist scurt care ne introduce în lumea mafiei bulgărești. O tânără de 16 ani ajunge pe mâna unei rețele de prostituție din Bulgaria, iar sora ei mai mare pleacă în căutarea acesteia. Din fericire, sora mai mare este vecină și prietenă cu un comisar din România care vrând nevrând se implică în căutarea surorii mai mici. Acțiunea este destul de lentă, urmărim mai multe personaje, iar pe tot parcursul cărții autorul atinge mai multe subiecte sensibile și oarecum tabu. Personajul Strah, șeful, numele lui fiind tradus ca Frica, îți dă efectiv fiori, iar cartea se deschide cu o scenă care îți îngheață sângele. Mi-ar fi plăcut să fie un roman mai dezvoltat, cu mai multe detalii, dar și cu mai multă acțiune.
ale.citeste pe Instagram
Spre Nord prin Sud-EstFlorin Chirculescu
Tritonic, colecția Mystery & Thriller, 2025
O carte polițistă, plină de intrigi și mistere, a cărei acțiune are loc în decembrie 1936, cu puțin timp înainte de Crăciun. Ficțiunea se împletește cu realitatea, iar partea care m-a încântat cel mai tare a fost că totul s-a desfășurat la bordul unui dirijabil, mai exact dirijabilul Hindenburg, despre care am primit multe detalii care m-au fascinat. La începutul și la finalul cărții chiar ni se prezintă interiorul acestuia sub formă de hartă. Deși la bordul dirijabilului este săvârșită o crimă și pare că fiecare personaj ascunde ceva, eu am fost mai interesată de detaliile despre dirijabil și despre cum se descurcă cu zborul peste Atlantic în toiul unei furtuni și cu un motor defect. Pentru pasionații de istorie poate să fie și mai interesant având în vedere referințele istorice, referințe pe care sunt convinsă că eu nu le-am înțeles complet. Este o carte bună și foarte fain scrisă.
ale.citeste pe Instagram
Biblioteci și bibliotecari în literatură
Mădălina Lefter
Tritonic, colecția Sens, 2025
Pseudomedia. Cu desene de Dan PerjovschiCiprian Ioan Cucu
Tritonic, colecția Comunicare media, 2025
semnal editorial în Buletin editorial RADOR nr. 11 (125) / noiembrie 2025
